1

14.05

Posted by chiti
Ai avut dreptate, nu îmi doream asta. Nu vreau nimic din toate astea.
Nu voiam cresc, să dau curs maturizării. Nu voiam să ajung în punctul în care fulgii de zăpadă își pierd magia și devin doar enervanți pentru că din cauza lor va fi un trafic infernal și vei fi nevoit să întâmpini încă o dimineață claustrofobă până la serviciu. Nu voiam să pierd dulceața răsăritului în amărăciunea cu care începe fiecare zi monotonă din viața unui adult. Nici nu cred că am fost eu aia care și-a dorit așa ceva. Imposibil.

Nu voiam să lucrez. Nu voiam să îmi iau în cap responsabilitatea plăților lunare. Cine dumnezeului ar vrea asta? Nu mă fericește cu nimic la nivel spiritual dacă știu cât costă un kw la lumină sau pe ce dată trebuie intocmit tabelul lunar al apometrelor. Auzi și tu, ce prostii.

Nu voiam să mă trezesc dimineața, dormitul până la prânz mi se potrivea ca o mănușă. Nici nu îmi mai dau seama ce a fost în capul meu când mi-am propus să fac lucrul ăsta din simplul motiv că voiam sa îmi lungesc ziua cu câteva ore. De ce ai vrea asta? Noaptea e mult mai frumoasă și mai liniștită. Mult mai multe posibilități ai atunci. Din nou, nu cred că eu am propus asta, în mod clar a fost altcineva.

Nu voiam o relație serioasă. Nici nu știu de ce m-am luptat să trec peste timiditatea adolescentină vis a vis de sexul opus, numai lucruri bune ieșeau de acolo. Adică, fii serios, totul era considerabil mai simplu până să realizez universalul adevăr: trebuie să fac tumbe zilnice printre aparaturi pentru păr și pensule pentru față ca să plac sexului opus. Că doar așa șade frumos. Mmmmnu! Mai bine fără!

Și de unde până unde să vreau independență? Eu chiar cred că în mijlocul reputației atât de pozitive a acestui concept stă o foarte mare conspirație pusă la cale de părinți din toată lumea, părinți care cred că obosiseră de la atâta cărat de lichele. Dar din nou, nici pe asta nu o voiam. Ador să mă duc acasă la mama mea, să vreau să ies în oraș și să îi cer un zece lei. Ador sentimentul ăla când are grijă de mine, nimic nu se compară cu el. Deci, e clar, nici pe asta nu am vrut-o eu.

Păi și atunci... dacă nu am vrut niciuna din chestiile astea... de ce sunt aici? De ce sunt departe de casă, (aproape)independentă și angajată? Eu am vrut asta! Acuma... cum naiba mai fac sa mă întorc? Ha? :|


1 Comments



Hello my sweet friend, congratulations, very good your blog. I am Speaker from Argentina and I invite you to listen to the best romantic ballads in the world with my voice and my blog. From Saturday, May 4th I'll do a tribute to Romania and Poland. I hope that your visit.
A warm hello to you.
Beto, from Rosario, Argentina.
http://baladasmp3.blogspot.com

Trimiteţi un comentariu

Copyright © 2009 doris in wonderland All rights reserved. Theme by Laptop Geek. | Bloggerized by FalconHive.